Monday, October 8, 2012

Diminetile unui copil mare (I)


Ma trezesc dimineata cu alarma care suna din sfert in sfert de ora si ma intreb ce vrea de la viata mea. DA! Asa incep zilele mele de luni pana vineri inclusiv. Culmea e ca sambata si duminica ma trezesc la aceleasi ore ca si in timpul saptamanii...asa s-a obisnuit somnul.

Adi trage de mine spunandu-mi ca am intarziat si ma gandesc la zilele in care ma trezea mama pentru scoala. Ii spuneam intotdeauna: "mai lasa-ma 5 minute!..." si ma culcam la loc pentru ca acele 5 minute sa se transforme in 15 sau 30 si eu sa fiu iar in intarziere. In fine...
De atunci nu s-a schimbat nimic.
Eu as fi fost cu siguranta o persoana matinala...daca dimineata se desfasura in jurul orei pranzului. :))))
Dupa ritualul spalarii dintilor si a altor parti ce necesita curatite, incepe ritualul intoarcerii pe dos al sifonierului :D. Normal ca seara nu ma pot hotari cu ce sa ma imbrac, iar dimineara nici atat.

Deci spiritul meu de copil inca are nevoie de cineva care sa-i aleaga hainele.

De curand m-am tuns scurt, asa ca nu mai trebuie sa-mi fac "codite". Imi dau cu putina apa prin par, il ciufulesc bine-bine, mi-am luat rucsacul in spate si-am iesit pe usa. In urma mea, Adi striga ca mi-am uitat mancarea(pe care tot el a impachetat-o pentru ca eu nu mai aveam timp) si tigarile. Ma intorc, le iau repede si pornesc in fuga spre metrou. Inca mai am amintirea greutatii ghiozdanului de scoala in spate, greutate care ma lovea de fiecare data cand alergam si parca matragea in urma.

De multe ori, ajunsa fiind la gura de metrou imi amintesc ca trebuia sa mai iau si abonamentul cu mine ca sa nu fiu nevoita sa cumpar o cartela de doua calatorii care a ajund la un pret exorbitant. Parca intru cu ea la Inter nu la Metrorex. :D.
Ma mai lovesc in drum de niste persoane adormite, care pur si simplu merg cu viteza unui melc paralizat, ma postez langa un stalp langa care se deschide mereu o usa a trenului (urc si cobor mereu pe aceeasi usa a metroului, asta fiind un alt ritual neobisnuit de-al meu), pornesc muzica in casti (rock din ala suparat care le face pe babe sa creada ca esti satanist :D), deschid cartea pe care o am la mine obligatoriu si astept sa vina metroul.

VINE METROUL!...

De cand asteptam sa pot povesti cateva din peripetiile mele in trenurile Metrorex! hehe, na, ca acum am ocazia!
(Dar cu asta o sa va plictisesc in partea a doua...)

Pe maine!

No comments: